Ai numărat zilele până la vacanță, nu-i așa? Într-adevăr am avut cu toții un an... cel puțin neobișnuit. Totuși, magia și bucuria Crăciunului nu pot fi furate de nicio pandemie, întrucât Moș Crăciun nu va permite nimănui să ne strice sărbătorile. :) Datorită noilor tehnologii, vom petrece alături de cei dragi, iar globurile și luminițele de pe pomul de Crăciun ne vor ajuta să creăm o atmosferă de basm, în orice colț al lumii ne-am afla.

Vacanța înseamnă și mult timp liber. Iată de ce, îți recomandăm să te cool-turalizezi în compania cărților. Pentru că e mereu în trend cu ce se poartă, se mănâncă și se citește, ne-am gândit că ți-ar plăcea să te delectezi cu o doză de lectură, recomandate de Anna Smolnițchi, una dintre cele mai populare bloggerite de la noi. 

Iată un top 3 cărți alături de care te vei putea teleporta imaginar într-o lume în care să te regăsești. Așa că, fă-ți bagajele și fii gata de ...

„Cele 4 legăminte” de Don Miguel Ruiz. 

E mică și voinică. Se citește foarte ușor. Cartea mea a călătorit și în Marea Britanie. I-am oferit-o prietenului meu cel mai bun. De ce i-am recomandat-o lui și altora? Deoarece eu cred că această cărțulie poate fi una de căpătâi, e un ghid bun spre un trai liniștit, spre libertatea personală. Autorul formulează patru principii de viață, după mine, geniale:

- Fii impecabil în tot ce spui!  

- Nu considera nimic ca fiind personal!

- Să nu faci presupuneri inutile!

- Fă întotdeauna ceea ce îți stă în puteri!

Fiecare principiu e atât de bine descris, explicat, presurat cu exemple din viață. Fiecare se va regăsi în situațiile prezentate de autor. Iar odată urmate principiile, ne scoatem cătușele puse de părinți, de societate, de colegi, de șefi, de oricine. Aceste cătușe ni se pun sub formă de convingeri care ne limitează. „Viața e grea”, „Banii se fac greu”, „Nu o să înveți bine, o să te faci măturător”, „Banii nu aduc fericirea”, „Ajung departe doar cei ce au bani sau părinți cu influență”, „Nu te duce la Academia de Arte pentru că o să mori de foame” sunt doar câteva convingeri limitative pe care cel mai des un copil, apoi tânăr educat în Moldova, se întâmplă să le audă, crește cu ele. Nimic mai greșit. Fiecare din noi își creează propria realitate, iar aceasta poate fi una minunată atunci când avem un cod moral personal și ne folosim libertatea de a alege. Lucrurile pe care le cred părinții, profesorii, chiar și prietenii despre noi sunt doar niște povești despre noi, de care trebuie să ne descotorosim ca să ne autocunoaștem și ca să trăim în armonie cu ceea ce suntem noi cu adevărat, cu ceea ce simțim.Trăim într-o lume în care se obișnuiește să ni se arate sau să ni se spună cum să trăim, cum să gândim, ce să simțim. În lumea modernă, în care noi putem fi orice, să alegem să fim în primul rând noi înșine. 

„Cele 5 limbaje ale scuzelor” de Gary Chapman și Jennifer Thomas 

Consider că în țara noastră o mare problemă rămâne incapacitatea oamenilor de a comunica într-un limbaj non-conflictual. Nu ne învață nimeni și nu prea avem modele în familie de la care să deprindem comunicarea constructivă, respectuoasă. Inteligența emoțională niciodată nu a constituit o prioritate, deși ar trebui să fie acasă, în școli, în universități, oriunde. Degeaba ai diplomă de la un liceu sau o universitate prestigioasă, dacă nu îți poți înțelege emoțiile, nu poți vorbi despre ele fără să rănești pe ceilalți. Toate în această lume se clădesc pe relațiile dintre oameni. Avem nevoie de oameni ca să iubim, ca să ne simțim iubiți și acceptați, ca să lucrăm, ca să construim afaceri, ca să facem orice ne propunem. Și atunci, consider vital să învățăm să ne recunoaștem greșelile și să cerem scuze prin care să ne asumăm angajamente sincere, să ne asumăm responsabilitatea pentru faptele noastre, să exprimăm un regret sincer, astfel îmbunătățind relațiile cu oamenii din jur. Știind cum să ceri scuze, înveți și cum să comunici, astfel încât să nu ajungi în situația în care ești nevoit să ceri iertare. Credeți-mă, e o artă, pe care e bine să o stăpânești, ca să ai o viață liniștită și succes. 

„În aerul rarefiat” de Jon Krakauer 

Eu iubesc foarte mult munții, ador drumețiile pe potecile și crestele înzăpezite ale munților. Am avut experiența fantastică de a înnopta într-un cort, în vârf de munte, la temperaturi care se simțeau ca minus 25 de grade Celsius. E acea situație când vântul bate din toate părțile, la orizont se vede doar zăpadă, ești în nicăieri, iar dinții clănțăne de frig și tu nu poți controla asta. Pe de altă parte, e atât de împlinitoare starea asta, când ajungi în vârf! Iar urcușul e o adevărată meditație. În sălbăticie gândurile se aranjează mai ușor, iar corpul prinde aripi. E ceva greu de descris. De aceea le recomand aventurierilor veritabili cartea lui Jon Krakauer, care povestește cum 19 alpiniști amatori se pornesc să escaladeze muntele Everest. La o înălțime de 8848 de metri altitudine, supraviețuiesc doar cei mai tari, inclusiv psihologic, dar și cei mai experimentați. Autorul, jurnalist de meserie, descrie una dintre cele mai mari tragedii din istoria Everestului, la persoana întâi. El este omul care a pierdut patru coechipieri, ca să afle ulterior că alți 4 alpiniști, din expediții diferite, și-au pierdut viața într-o furtună, pe vârful muntelui. Până în anul 1996, când s-au petrecut aceste evenimente, nu a avut loc un dezastru mai mare. E o carte despre curaj și frici, despre greșeli. Povestea te ține în priză. Nu o lași cu una, cu două din mână. 

O vorbă veche spune că “Dacă îți place să citești, nu vei fi niciodată singur.” Așa că, evadează în lumea lecturii și vei avea parte de o experiență de neuitat alături de personaje cărților recomandate!

Noi, cei de la U_Report își dorim Sărbători Fericite, spor la lectură și nu uita, Vocea Ta Contează!